luni, 26 ianuarie 2015

Relatia cu intrebarile noastre

Toti avem cate o intrebare care ne framanta, cate o necunoscuta pe care am vrea sa o aflam. 

Sau poate o intamplare ciudata pe care nu o intelegem. Sau o situatie care se perpetueaza si nu ii gasim solutia. 

Sau poate o ramasita de senzatie ce sfredeleste ca un burghiu in subconstientul nostru, incercand sa aduca un buton apasat, la suprafata pentru a-l intelege.

Acea idee, framantare, intrebare sau senzatie care ne viziteaza suficient de des, incat putem sa spunem ca locuieste deja in noi, este o fereastra prin care noi pierdem energie. Prin care noi dam din puterea noastra, fara a avea vreun scop, vreun control, sau vreun beneficiu de pe urma acestuia.

De multe ori, pentru a scapa de prezenta insistenta a  framantarii, inventam niste raspunsuri care ni se par acceptabile, doar pentru a putea inchide acel sertar de care ne loveam in fiecare zi. Si chiar daca sertarul nu se inchide perfect, totusi parca nu ne mai sta chiar asa in drum.

Ce facem noi de fapt? Pentru a scapa de disconfort, dam o pseudo-solutie, care re-trimite problema noastra sub presul constientului unde incerca sa isi faca loc, in subconstient, fara a o rezolva. Ne miram apoi ca acelasi rezultat, acelasi efect, continua sa se manifeste in viata noastra, in acelasi mod neplacut.

Cum ar fi mai bine sa abordam aceasta situatie? Ca intotdeauna, cu mintea si inima deschise la orice raspuns. 

Dupa ce problema, intrebarea sau situatia a aparut si simtim framantarea si nevoia de a-i gasi o explicatie, avem nevoie sa parcurgem cateva etape:

1. Sa o privim cu blandete, ca pe o cutie de cadouri pe care am primit-o cu un mesaj in ea. Nu putem sa o deschidem, dar stim ca este pentru noi si mai mult, este pentru binele nostru suprem. 

2. In loc sa ne enervam ca nu o putem deschide sa citim pur si simplu mesajul, avem nevoie sa il primim cu inima deschisa. Sa multumim pentru cadou, indiferent de unde a venit si ce forma are. Sa il acceptam.

3. Pentru a putea deschide acest colet, fara sa-l fortam sau fara sa ne dam cu parerea despre ce ar putea fi inauntru, avem nevoie sa-i acordam atentie. Sa ii gasim un loc, unde sa il putem observa cu bunatate, cu compasiune, cu curiozitate. Sa-l vizitam de fiecare data, observand ce forma are, ce culoare, ce marime. Sa il intrebam cu gentilete, ce mesaj pentru dezvoltarea noastra poarta. Sa-i transmitem ca vom astepta, cu rabdare, momentul in care va hotari ca mesajul poate fi dezvaluit.

4. Pe scurt, sa dezvoltam o relatie de prietenie cu framantarea noastra. Sa o iubim si sa o acceptam stiind ca intr-o zi, in scurt timp, vom fi pregatiti sa stim cu exactitate sursa intamplarii, explicatia, raspunsul si ce avem de facut. Daca o dusmanim si o amenintam, daca ii cerem cu brutalitate sa se dezvaluie, fortand mereu o cheie, care nu se potriveste in broasca incuiata, nu vom face decat sa incuiem mai tare, sau sa stricam incuietoarea, indepartand astfel raspunsul, poate pentru totdeauna.

5. Sa asteptam, dar nu cu nerabdare. Intelegatori, fara sa mai intreprindem nimic, dar fara sa uitam, ca intr-o buna zi cutia va fi deschisa si mesajul poate sa apara in orice forma, de oriunde. 

Atata timp cat ne incrancenam sa cerem, cu ton agresiv si insistent descifrarea unui mesaj, acesta nu va veni, sau se va deghiza intr-un surogat, pentru a scapa de agresiunea noastra. Atata timp cat nu vom accepta intamplarea, situatia, intrebarea, framantarea, ca fiind parte din noi si ca avand un sens, important pentru noi, pentru binele nostru, mesajul va ramane cifrat, inchis, nestiut. 

Fii atent pe parcursul zilei la intrebarile care exista de ceva timp in mintea ta. Schimba-ti atitudinea fata de ele si imprieteneste-te cu ele. Permite-ti sa te detasezi de iritare, nerabdare sau insistenta. Primeste-le, observa-le, cunoaste-le. Fii bland si intelegator cu ele. Dezvolta o relatie de prietenie cu framantarile tale. Accepta-le in viata ta. Integrandu-le si detasand eticheta emotionala, singura care iti poate distruge echilibrul si conexiunea cu centrul tau,  vei putea sa afli solutia, raspunsul, sa ai acces la mesajul ce vine catre tine. 

Un raspuns gresit, va produce efecte nedorite in continuare.
O framantare continua, va produce turbulenta si zgomot, indepartand posibilitatea de a auzi raspunsurile.
O relatie deschisa cu mesajul tau, iti va permite sa fii echilibrat, centrat si atent la raspunsurile care ar putea sa se dezvaluie. 

O relatie deschisa cu intrebarile noastre, stiind in permanenta ca ele reflecta cu mare precizie, starea alinierii cu sinele nostru si conexiunea cu tot ce exista in jur, ne va deschide usa catre raspunsuri. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu