Orice
blocaj, orice intepenire, orice punct din care simtim ca nu mai putem pleca, creste,
daca il hranim cu panica, cu frica, cu frustrare sau cu rezistenta
noastra. In acel moment, in care noi ii dam puterea, vointa noastra este
dezactivata, impreuna cu mintea constienta. Devenim neputinciosi in fata
blocajului nostru, iar el pune stapanire pe noi ca o transa. Cea care conduce
este frica. Sau panica. Sau frustrarea de a nu putea depasi momentul.
Orice
blocaj este rigiditate. Absenta miscarii. Energie in stagnare. De cate ori, ne
simtim blocati, e bine sa ne reamintim ca viata inseamna curgere, transformare,
miscare, flux. Un flux in care fiecare secunda preda stafeta secundei
urmatoare. In care fiecare celula poarta viata o perioada de timp, apoi o preda
unei celule noi. Blocajul, incearca sa intrerupa miscarea. Dar ca orice moment
al vietii, se supune inevitabil legii regenerarii si va preda si el stafeta
unui moment nou, in care noi vom gasi solutia sa ne miscam. Sa mergem mai
departe.
Atata
timp cat nu ne agatam de momentul blocajului prin frica sau frustrare,
incercand sa contaminam si momentul urmator, blocajul va disparea de la sine.
Va muri odata cu secunda, cu gandul cu momentul care l-a purtat. Fiecare moment
nou, are in el potentialul solutiei si evolutiei.
Asa
ca, ori de cate ori te vei intalni cu vreo tentativa de blocaj, zambeste-i
frumos si lasa-l sa-si traiasca momentul de glorie, stiind ca acesta este maxim
de lungimea unui gand. Concentreaza-te pe potentialul momentului urmator care
va prelua stafeta si hraneste-l cu incredere. Da-I posibilitatea sa regenereze,
sa reinnoiasca energia. Apoi simte bucuria cu care viata curge prin noi si
prin tot ce ne inconjoara. Regenerandu-se mereu in fiecare frunza, in fiecare
floare, in fiecare celula vie. Renascand mereu asa cum in fiecare
dimineata lumina se naste din nou, negresit. Reinventandu-se mereu intru
evolutie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu