Ce este o relatie?

Vorbim zi de zi depre relatii. Intram in relatii. Construim relatii. Rupem relatii. Ni se pare ca stim totul despre relatii. 

Dar ce este o relatie? 

Daca ar fi sa o definim ce am spune despre ea? Relatia este o legatura. De ce nu vedem atunci oameni legati pe strada unul de altul?

Ca si in multe alte cazuri din categoria nevazutului, folosim cuvantul-simbol “relatie”, fara sa-i mai patrundem intelesul, semnificatia, fara sa ne mai reprezentam exact continutul si profunzimea. Adaugam zi de zi peste nucleul originar, noi si noi intelesuri, pana cand pierdem insasi semnificatia.

O relatie se naste intre doi sau mai multi indivizi pe baza unui interes comun. O relatie se naste deci, dint-un numitor comun. O punct de conexiune.

In acelasi timp, o relatie se poate naste intre doi sau mai multi indivizi care au ceva de impartit. Fie acel ceva, chiar si un punct de vedere. Deci, la polul opus relatia se poate baza pe un conflict. Pe o respingere. Pe o lupta. 

In matematica dar si in societate o relatie poate exista intre doua elemente sau indivizi carora li se aplica niste reguli prin care cei doi devin determinati si dependenti unul de celalalt. Este vorba de ecuatii si multimi si ierarhiile sociale. Chiar si familiile sunt grupuri de relatii, bazate pe alegerea sufletului nostru de a ne naste din anumiti parinti, iar apoi relatiile de casatorie, tot alegeri, pe baze romantice, dominatii psihologice sau interese financiare.

Dincolo de raportul efectiv in care se plaseaza partile care participa la o relatie, relatia reprezinta modul in care doua persoane sau un grup de persoane se simt atunci cand sunt impreuna, cand fac ceva impreuna. Modul in care gandesc, simt, se comporta, reactioneaza unul fata de celalat, modul in care se primesc unul pe celalalt in minte, in inima, in spatiul intim.  

Relatia mai este acel lucru relevant, unic pentru fiecare participant la relatie, care il motiveaza, il determina, il alimenteaza cu energie, dorinta, vointa, putere, pentru a mentine si intretine relatia.

Exista relatii intre doua persoane care nu s-au vazut niciodata? Se poate naste, construi, consuma o relatie in acest fel? Atata timp cat energia intentiilor, a gandurilor, eventual a cuvintelor si urmele gesturilor ajung de la unul la celalalt si sunt primite sau doar vazute, simtite in mod constient, atata timp cat aceasta energie parcurge un traseu constient de la unul la celalalt, indiferent de tipul emotiei care pleaca dintr-o parte cu un semn si poate ajunge la destinatie cu semnul opus, relatia exista. 

Exista mai multe tipuri de relatii. Relatii active in care cantitatea dintr-un participant sau altul existenta in relatie variaza organic si benevol in functie de starea energetica sau situatie. Fiecare din parti isi asuma raspunderea relatiei si o primeste ca pe un spatiu de evolutie si expansiune comuna, fara a simti nevoia de a poseda, stapani, de a fi proprietar pe vreo particica din celalalt sau spatiul celuilalt. Relatia este benevola, este o alegere constienta, bazata pe ceea ce simt participantii la relatie, iar ceea ce simt activeaza partea lor buna, creativa, constructiva, evolutiva. Relatiile active sunt generatoare de creativitate, sinergie, armonie, completare, sustinere. Granita intre care se desfasoara relatia este una pur simbolica, constient trasata si acceptata, a reunirii a doua libertati.

Relatii de opozitie sunt relatii in care exista conflictul element fondator al legaturii. Opozitia creeaza competitie, fiecare parte participa la relatie cu strategie si energie de cucerire a unui spatiu, a unui punct de vedere, cu scopul dominatiei, castigarii autoritatii si supunerii celeilalte parti. Acest tip de relatie nu construieste ci acapareaza, cucereste, domina.

Relatiile de asociere se nasc in jurul unor obiective si interese comune, unde fiecare parte isi asuma liber sa faca pentru acel obiectiv ce stie el mai bine. Adesea relatiile de asociere se combina cu cele ierarhice si se naste relatia de subordonare in care una din parti are dreptul si raspunderea deciziei intregului.

Relatiile cauzale care se nasc dintr-o actiune a unei parti asupra celeilalte, iar participarea in relatie este de tip: actiune-reactiune, agresiune-aparare.

Relatii de dependenta, in care siguranta, confortul sau stima de sine a unuia, depinde de existenta si comportamentul celeilalte.

Relatiile in care doua parti sunt definite de acelasi concept. Doi oameni care sunt fotografi, sau care sunt ambii  absolventi ai Facultatii de Drept. 

Mai exista si relatiile generice, de tip gen-specie si intre care exista de obicei o relatie de incuziune, de subordonare, de categorie, de apartenenta. De exemplu femeile de afaceri sunt de gen feminin. 

Relatiile bazate pe o anumita calitate, caracteristica unica nerelevanta decat pentru o arie ingusta. "Oamenii cu ochi albastri poarta ochelari dupa 40 de ani."

Exista si relatii parte -intreg in care participantii sunt egali si impreuna constituie un intreg. Membru al unei comunitati.

Relatiile pot fi de asemenea din categoria posesiunilor. In care una dintre parti considera ca este posesorul adevarului, al timpului celuilalt sau chiar al celuilalt ca obiect al posesiunii.

Si sunt convinsa ca mai putem gasi multe tipuri de relatii. Dar cum se naste si cum se termina o relatie? Se naste o relatie pe baza unei emotii sau a unui sentiment? Pe baza unei dorintei, a unei proiectii? Pe baza vointei sau a lipsei de vointa? Sau pe baza unei intelegeri, a unui contract, ca set de obligatii? Adevarul este ca o relatie este un set de minim doua emotii. Pozitive sau negative, la cele doua capete ale unei relatii trebuie sa existe ceva simtit de ambii. O intelegere, o alegere, o decizie, o acceptare, o revolta, ceva. De acel ceva se agata o relatie si creaza o legatura invizibila. Din acel moment, care poate fi o singura privire uneori, cele doua parti sunt conectate printr-un fir energetic, destul de puternic, care se va alimenta din cele doua capete, uneori doar cu ganduri. Acesta va exista si va creste atata timp cat este viu. Atata timp cat punctul de legatura creeaza, naste emotie, reactie, sentimente, dorinta, interes, dezgust.

Cum se incheie o relatie? Pai, prin moartea naturala a capetelor, in care partile in mod firesc renunta la legatura de buna voie. Prin decizia unilaterala, a uneia dintre parti, care “usuca”, “inchide", punctul de conexiune iar acesta devine inert/inactiv comunicarea nu mai poate fi realizata intre cei doi, intrucat nu mai naste emotie sau sentimente, iar acestea se intorc inapoi la emitator. Prin taierea firului energetic si intreruperea alimentarii dintr-o parte, decizional si vindecarea emotiilor care se mai nasc in punctul de conexiune. Sau prin lupta, prin respingere, moment in care relatia nu se termina ci se inlocuieste de fapt cu o relatie de opozitie in care exista schimburi, dar de natura conflictuala, distructive. O relatie se poate incheia definitiv doar cu acordul tuturor partilor si cu stingerea reactiilor emotionale prin confruntare si acceptarea incheierii.

Cream de-a lungul vietii, facem parte din multe relatii. Simple, complexe, furtunoase, armonioase. In fiecare, sunt parti din noi. Pentru ca, pentru noi, o relatie inseamna exact atat cat aducem noi, cat punem noi in ea din sufletul nostru. Nu ne poate influenta, afecta mai mult decat propotional cu implicarea noastra in ea. De aceea, o relatie impusa, va fi perceputa intotdeauna ca o agresiune, ca o intruziune in liberul arbitru al cuiva. Iar implicarea noastra intr-o relatie nu poate fi decat organica, naturala, bazata pe atractia pe care o simtim pentru ca ne face bine intr-un fel sau altul, ne motiveaza, ne face sa ne simtim bine, in siguranta, ne stimuleaza. Pentru ca orice relatie se bazeaza pe ce simtim, iar ce simtim se traduce in niste reactii chimice in corp, acestea nu se pot dezvolta si mentine exclusiv pe baza unor decizii rationale, de calcul mental sau financiar. Ceea ce alimenteaza o relatie este atractia magnetica, invizibila si indescriptibila, determinata de acel ceva simtit undeva in inima, care da unda verde conexiunii. 

Iar relatia, in sine, este acea parte din noi de care ne lipsim cu drag, pe care o investim constant si de bunavoie, in acest spatiu al unui intreg mai mare, in care intra intreaga noastra libertate, dar si a celuilalt si care ne imbogateste pe tot parcursul existentei ei. 
Fiecare relatie este reflexia cate unei particele din noi. Ce recunoastem in noi, admiram. Ce nu acceptam in noi, ne deranjeaza. Atata timp cat le vom vedea separate, reflexiile nu au reusit sa ne intregeasca chipul, intr-o imagine in care sa ne recunoastem. Cand fiecare dintre relatii se va aseza pe cate o fateta a propriei constiinte, ajutandu-ne sa ne cunoastem, ne vom fi apropiat suficient de noi insine, astfel incat orice relatie sa fie un mod de a ne exprima prin ceilalti.

Photo: Connected, by Andrea LeBeau