Sindromul cavalerului salvator pe un cal alb

In legende si in folclor, cavalerul vine pe un cal alb si salveaza printesa aflata in primejdie, se indragosteste si cei doi traiesc fericiti pana la adanci batraneti.

In viata reala, cavalerii pe cal alb sunt barbati si femei care intra intr-o relatie cu parteneri vulnerabili sau raniti fizic sau emotional, cu speranta ca iubirea si grija lor sa salveze si sa transforme viata si comportamentul partenerului. Tiparul cavalerului-pe-cal-alb este foarte des intalnit si din pacate nu duce prea des la sfarsitul fericit din povestea printesei. 

Cavalerul-pe-cal-alb din viata reala poate fi oricine, poate arata oricum, poate avea orice orientare sexuala si orice statut social. Poate fi un om de cultura sau un renumit businessman. Poate fi un bun prieten. Trasatura care da de gol un cavaler-pe-cal-alb, este nevoia stringenta (si inconstienta de multe ori) de a salva. 

Cavalerul-pe-cal-alb doreste sa-si salveze partenerul sau partenera de la orice: de la nefericire, de la tristete, de la un dezastru financiar, de la probleme medicale, droguri, alcool, de la o relatie abuziva, de la un trecut care i-a lasat rani, pana la primejdii viitoare sau imaginare cum ar fi raceli, atacuri, jafuri, flirturi, etc. 

Cavalerul-salvator-pe-un-cal-alb are abilitatea de a detecta slabiciunea si vulnerabilitatea cuiva indiferent cat de bine ar fi ascunsa de acea persoana si nevoia sa de a salva se activeaza instant. Cavalerul se muta adesea de la o persoana aflata in nevoie la alta, intrand in viata fiecareia pe un cal alb, cu sabia in mana, gata de o noua salvare. La inceput, cavalerul va parea bine intentionat, altruist si generos, nobil chiar, dar odata cu trecerea timpului acesta va deveni nemultumit, dezamagit, critic, intruziv, va dori sa isi impuna regulile si sa controleze, si se va simti din ce in ce mai neputincios odata cu activarea rezistentei din partea celui salvat. 

Desi, la modul constient cavalerul sustine intotdeauna ca se lupta cu monstrii partenerului, adevarata lupta se duce, la nivel inconstient cu monstrii propriului trecut.  Daca intram in profunzime, nevoia compulsiva de a salva, pe care nu si-o poate infrana sau reprima, este de fapt incercarea disperata de a repara o pierdere, sau imaginea unui sine distrus de rusine sau vina, traita undeva din copilarie.

Din pacate, modul in care cavalerul  se poarta cu partenerul este identic cu modul in care a fost el tratat in trecut, si in loc sa repare imaginea sinelui, va repeta in mod simbolic propriul trecut. 

Acest sindrom exista in anumite proportii in fiecare dintre noi. De aceea, de cate ori va surprindeti reflexul de a sari in ajutorul cuiva indiferent daca v-a cerut ajutorul sau nu, daca are nevoie de ajutor sau nu, intrebati-va mai intai de unde a aparut acest cavaler-pe-cal-alb in voi si care parte a copilului vostru ranit vrea el sa o salveze. 

In functie de trairile si traumele prin care copilul a trecut, exista mai multe tipuri de cavaleri.

Cavalerul grijuliu este cavalerul care se teme de distanta emotionala. Aceasta teama poate veni dintr-o pierdere majora, din separare, din pierderea dragostei sau a aprobarii parintesti, din abandon. Toata viata, copilul din acest tip de salvator va incerca sa restabileasca conexiunea cu pierderea sa din copilarie, facandu-se extrem de util, necesar, fiind grijuliu si bun cu partenerul sau. Gelozia si nesiguranta face parte din  imagine si de aceea de cele mai multe ori cavalerul are nevoie sa fie vazut ca un partener si un amant de prim rang. 

Veti recunoaste acest tip de cavaler facandu-si griji excesive: "sa nu racesti", "sa te imbraci gros", "sa nu iti uiti umbrela", "sa conduci cu grija", "sa iti iei caciula, medicamentele, paltonul, fularul, manusile". Principala grija este aceea de a se face indispensabil, de a salva de pericole potentiale sau imaginare, de a fi util. Cea mai mare teama este ca intr-o buna zi partenerul sa nu mai aiba nevoie de el. De aceea, se va teme pentru succesul partenerului.

Daca ajutorul si protectia lui sunt refuzate, vazute ca fiind excesive sau enervante, se supara, devine ranit in orgoliu, se bosumfla si devine furios.

Un alt tip de cavaler este cel care are nevoie sa fie iubit si apreciat in permanenta. El cauta sa compenseze sentimentul de insuficienta si stima de sine scazuta care i-a fost insuflat in copilarie, cand a fost criticat, dispretuit sau luat in ras. Nevoia lui de validare poate fi atat de mare, incat de multe ori va cauta sa se extinda in afara relatiei. Pentru ca nevoia lui de a fi adorat si apreciat depaseste cu mult puterea partenerului si normalitatea, va incerca sa o suplineasca cu alte si alte relatii. Are nevoie de asemenea sa fie considerat extrem de priceput si puternic sexual. De aceea, va cauta sa aiba si relatii sexuale extra-conjugale. 

In realitate, el cauta sa compenseze si sa repare rusinea, vinovatia si sentimentul ca nu e destul de bun, pe care l-a  dezvoltat si trait in copilarie. Acest tip de cavaler e foarte greu de vindecat intrucat nevoia lui de a fi admirat si adorat este atat de mare si greu de satisfacut, incat duce la acumulare de frustrare si cautarea in permanenta a unei noi relatii care sa aduca mai multa si mai multa apreciere. 

Un al treilea tip de cavaler este cel care s-a confruntat, copil fiind, cu o teama coplesitoare si rusine. In istoria acestui tip de salvator vom gasi de multe ori traume emotionale, sexuale sau fizice, in momente, in care copilul nu a avut abilitatile de a gestiona aceste poveri. Salvatorul nascut din aceasta sursa va recurge la masuri extreme care sa evite abandonul, sa mentina un sentiment de siguranta emotionala si se manifeste adesea prin control fizic, emotional si sexual, prin gelozie si teroare. 

Salvatorul va creea situatii in care partenerul sa simta frica si rusine. Prin control si teroare va incerca sa determine partenerul sa simta aceleasi sentimente pe care el le evita: goliciune, rusine, furie, teama de a fi abandinat. Poate fi acuzator, face reprosuri sau ironii directe sau indirecte. Toate aceste comportamente sunt menite sa ascunda nesiguranta, teama si vulnerabilitatea proprie.

Un alt tip de salvator, cel normal, este salvatorul echilibrat, sensibil la nevoile celor din jur, care practica altruismul pur si simplu. Oferă sprijin in mod natural și este adesea foarte respectat de către alții. Asteapta de la partener sa isi duca propriile greutati si il sprijina atat in vremuri bune cat si in vremuri grele. Ajuta cand este solicitat sau se ofera sa ajute, fara a impune, a critica sau a controla. Este sincer incantat cand lucrurile merg bine pentru partener, simte mandrie atunci cand a participat la succesul acestuia dar nu si doreste sa i se recunoasca in mod special meritele. Creaza o relatie sanatoasa, are asteptari sanatoase si se implica responsabil atat la bine cat si in momentele mai dificile. 

Oricare ar fi tipul de salvator pe care il intalniti sau pe care il recunoasteti in propria tendinta de a salva, e bine sa va intoarceti la echilibru si sa aveti o definitie proprie cat mai aproape de adevar despre ceea ce inseamna echilibrul in tendinta de a salva pe cineva, indiferent de care parte a barierei va aflati la un moment dat.

Sursa: "White Knight Syndrome”, autor Mary C. Lamia, Ph.D. si Marilyn J. Krieger, Ph.D.