Ma simt conectata cu tine. Rezonez cu ce
spui. Ma simt atrasa de ce transmiti. Imi place sa fiu in preajma ta. Ce inseamna
de fapt toate aceste lucruri?
Se vorbeste peste tot de
conectare. Ne conectam cu alti oameni. Ne facem prieteni pe retelele de
socializare. Pe multi ii cunoastem in carne si oase, pe la fel de multi insa
nu. Si totusi, ii simtim aproape de sufletul nostru. Prin ceea ce posteaza,
prin atitudine, prin ceea ce transmit, prin fotografii, prin creatiile
lor. Rezonam cu ei, cu ce spun, cu ce fac, cu modul lor de a fi.
Ce simt de fapt? Simt placere. Simt
caldura. Simt cum toate celulele mele se umplu cu energie de o calitate de
irezistibila. Simt cum ma deschid. Simt ca sunt pregatita astfel sa primesc.
Simt cum aceasta energie dizolva cumva bariera carnii, a densitatii materiei si
imi permite sa ma amestec cu energia celuilalt. Pe principiul universal al
creatiei, in acel moment devin una cu celalalt. In acest spatiu comun, pe care
l-am creat impreuna, nu mai sunt doar eu. Sunt eu si celalalt. Sunt eu si
ceilalti. Si sunt eu si toti oamenii de pe acest pamant.
Cand se intampla acest fenomen de
rezonanta, de conectare, a carui intensitate aduce invizibilul la un nivel la
care putem sa il constientizam, participarea noastra este atrasa ca de un
magnet irezistibil. Ne vom dori sa fim acolo, sa ne intoarcem acolo, in acel
spatiu, pentru a simti din nou acea forta a creatiei. Acea sustinere energetica
pe care celulele noastre o primesc. Acea deschidere. E ca o indragostire. E
similar cu energia si atractia sexuala. Prin care universul isi asigura
continuitatea fara interventia noastra neaparat. Universul a scris niste
reguli. Si in momentul in care imbinarea a doua fiinte face un intreg, se produc
toate substantele chimice necesare indragostirii. Conectarea de care vorbim
noi, fara a avea neaparat componenta sexuala, este si ea o inflorire a fiecarei
particele din noi.
Cand ne simtim conectati cu o idee, cu
ceea ce transmite un om, se creeaza un intreg. Acel tip de intreg care exista
in fiecare particica. Acel intreg de tip fractal. Care oricat de mult se
amplifica, isi pastreaza calitatea in fiecare componenta. Acest intreg este de
fapt o boaba de divinitate. Caci organizarea fractala si cresterea sinergica
este o calitate existenta doar in divinitate.
Ce se intampla de fapt atunci
cand ne simtim conectati cu un om? Cu o idee? Desi suntem tentati sa ii atribuim
celuilalt calitatea de zeu, de model, de lider (pentru ca el a descoperit aceasta
energie si o transmite), se poate intampla sa fim atrasi de oameni cu care nu
am apucat sa schimbam nici un cuvant sau nu suficiente. Suntem atrasi de oameni
care nu sunt constienti in fiecare moment de ce si cat transmit acel ceva cu
care noi ne conectam.
Si atunci? Ce ne atrage? Ce este acel
ceva ce dizolva barierele? Ce face sa cada protectiile si scuturile, armatele
de argumente defensive sau ofensive? Ce ne transforma dintr-o cetate extrem de
bine aparata si inarmata pana in dinti intr-o puf de stele usor ca un nor? Ce
anume micsoreaza gravitatia si creste frecventa, astfel incat sa ne simtim
usori ca un fulg? Cum se face ca in acel moment ideile se nasc si
infloresc asemenea unor seminte ce se transforma in flori si fructe, pentru ca au parte
de cel mai bun sol, de cel mai bun soare, de cea mai buna temperatura si de
proportia perfecta dintre ele.
Care secretul transformarii noastre? Ce
simtim de fapt?
Simtim confirmare. Simtim aprobarea fiintei si a fiecarei
celule. Suntem validati de propria noastra fiinta. Conexiunea este confirmarea
calitatii divine a energiei care se creeaza acolo. Ni se confirma ca suntem in
cel mai potrivit loc pentru noi. Si fara sa avem nevoie sa ne invete
nimeni, suntem atrasi de aceasta energie care ne tine in brate si ne imbie la
creatie si evolutie. Aceasta este validarea de care avem nevoie pentru a trai ce avem de trait, pentru a implini ceea ce avem de devenit.
Pictura: Ioan Popei - Energy
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu