Culorile interactiunilor noastre

E fascinanta dinamica interactiunii umane. 

Puteti sa va inchipuiti, ce ar insemna sa avem de facut in mod constient, toate calculele, probabilitati, algoritmi, variabile, necunoscute, ecuatii, matrici? 

Matematica, fizica, chimie, biologie, pe care noi le aplicam, in mod natural intr-o fractiune de secunda, atunci cand interactionam cu o alta fiinta umana?

In fiecare secunda, trecutul nostru, ce mancam, ce gandim, ce facem, imprima o anume calitate a chimiei cu care noi ne prezentam la intalnirea cu un alt om. Suntem un amalgam unic, de senzatii, emotii, stari, asteptari, credinte, in fiecare clipa. Si fiecare dintre ele are o anumita culoare. Mania, furia sunt nuante de rosu intens, pe cand calmul si detasarea sunt de culoarea cerului albastru. Foamea, frica, furia, nesiguranta, egoismul, invidia, au culori mai dense. Mai intunecate. Mai murdare. Mai pline de negru. 

Fiecare culoare este supusa polaritatii. Ea poate reprezenta printr-o nuanta pura, un sentiment curat si printr-o nuanta intensa, o alta stare, opusa. De exemplu, capatul furiei, de un rosu intens si greu, este compensat la capatul celalalt de rosul pur al iubirii. Intodeauna, pentru fiecare culoare exista infinite nuante dintr-un capat in celalalt.

Noi, suntem rezultanta acestor nuante, care impreuna, compun o culoare. Daca in noi sunt multe ganduri negative, vaicareli, frica, culoarea noastra va fi murdarita de aceste culori dense si noi, vom merge la intalnire avand o culoare nu foarte “primitoare” sau ‘placut-de-suportat". Celalalt, la fel, va veni cu culorile lui. 

Menirea noastra, este de a fi lumina. Alba. Curata. Iar pe aceasta lumina alba sa exprimam culoarea fiecarei experiente. Din interactiunea a doua culori pure, se va putea naste un moment creator, benefic pentru ambele parti. Este acel moment cand pleci de la o intalnire cu cineva si te simti foarte energizat. Simti ca plutesti.

Daca, insa, aduci cu tine, toate reziduurile si le pui pe panza, culoarea ta va fi greu de schimbat, iar tu vei beneficia putin sau deloc de miracolul intalnirii. Sau poate celalalt va veni cu o culoare deja grea, care va inghiti orice ai tu de oferit, iar la sfarsit, el va pleca la fel, iar tu…ti-ai murdarit si tu putin culoarea. 

Viata e menita sa fie experimentata din perspectiva luminii albe. Daca reusim sa ne curatam organismele de toxine, mancand sanatos, ascultand nevoile corpului, daca ne mentinem tonusul facand exercitii, fiind harnici si activi, daca ne dezvoltam compasiunea, bunatatea, recunostinta, umanitatea si spiritualitatea, nu facem decat sa ne purificam, sa tindem catre lumina alba, care ii poate primi pe toti cei din jur, ii poate intelege si simti asa cum sunt, fara sa le deformeze culorile. Reflectandu-i pur si simplu. Putem sa gustam fiecare felie de zi si de univers, simtind gustul si savurand culoarea experientei intalnirii, asa cum e. Simplu si miraculos.

Evoluand pe scara fiintei umane, dupa ce ajungem sa cunoastem frumusetea luminii albe, pe care am venit sa o intrupam, ne va fi usor sa o recompunem de fiecare data, in fiecare moment, indiferent ce culori avem la indemana, pentru ca in acel moment vom stii sa asezam feliile de culoare, in proportii corecte, astfel incat lumina alba sa se poata naste de fiecare data.

Inspirat de emisiunea:

"Pledoarie pentru a fi. Pentru minte, suflet si farfurie”, 13 mai 2015 – cu Rodia Tilianu si Mihai Sarbulescu.

https://www.youtube.com/watch?t=14&v=Qgg95VMk2tI

https://www.youtube.com/watch?v=vZa3w2SHORE

Ganduri in culori de toamna

Fiecare anotimp are lumina, culoarea, gustul, textura si mirosul sau. Dintre toate anotimpurile, toamna e cea mai colorata. Toamna e un spectacol pentru toate simturile. Ma uit in jur si am senzatia ca sunt in mijlocul unui carnaval. Lumina arde in frunzele galbene si rosii. Copacii par niste torte plantate de o parte si de alta a strazilor. Un covor multicolor se asterne la picioarele trecatorilor in parcuri si pe strazi. Fiecare pas e un dans superb de frunze. Fiecare adiere de vant, iti da senzatia unei fete care isi flutura parul balai rotindu-si rochia plina de culori, intr-un ametitor dans pasional.  

Toamna este timpul implinirii. E timpul abundentei. E timpul roadelor. Pietele s-au transformat in picturi. Rosu, verde, mov, galben, portocaliu in toate nuantele pe care le poti visa. Lumina e blanda, calda, galben-portocalie. Norii par mistuiti de foc inainte de fiecare apus. Toamna e anotimpul pasiunii. Al fructului. Al realizarii. Toamna, fiecare culoare are un gust la alegere. Verde de struguri, galben de pere, de gutui, rosu de mere. Toamna e anotimpul in care culegem: idei parguite, ganduri colorate,  fapte de toate felurile, saci de straduinte, panele de determinare, fructele increderii, intuitie coapta.

Toamna e anotimpul adaptarii. Treci in decursul unei zile de la racoarea diminetii la caldura soarelui de la amiaza. E anotimpul maturitatii. A frumusetii plecata de cu primavara din samanta, care explodeaza si cucereste totul in jur. Toamna e anotimpul plimbarii. Al contemplarii. Al placerii simturilor. Miros aromat de placinta cu dovleac, placerea de a musca dintr-un mar proaspat. Dulcele boabelor de strugure ce asteapta sa se transforme in vin. Aroma gutuii ce se va intinde pe painea cu dulceata a unui copil. Zgomotul nucilor sparte.

Toamna, peisajul trece rapid de la pensulele pline de culoare, galben, portocaliu, rosu, ruginiu, verde, visiniu, la fotografia alb negru a zilelor ploioase, in care singurele pete de culoare sunt reflexiile semaforului in picaturile de ploaie, umbrelele miscatoare, sau crizantemele care sfideaza ploaia din cate o florarie de pe un colt de strada. 

Toamna e anotimpul in care ne facem provizii. De hrana, de culoare, de caldura, de lumina. Vom avea nevoie de ele pana la primul semn de primavara. Toamna e anotimpul pregatirilor. Energia urmatorului an incepe sa se simta, planurile acestui an se apropie de final, iar toamna le primeste ca un mediator pe terenul ei si le armonizeaza intrepatrunderea. De la lumina zilelor lungi, la intunericul noptilor lungi, de la caldura verii, la frigul iernii, de la culoarea copacilor inflacarati, la albul uniform al zapezii, de la timpul petrecut afara si in exteriorul tau, la introspectie, de la abundenta gradinilor, la formula concentrata a camarilor, de la libertatea vacantei de vara, la o noua perioada de disciplina, de la exuberanta verii, la linistea iernii.

Toamna este trecerea de la euforie la esenta.

Toamna ne dezbraca de usurinta, de frivolitate si aparente si ne invita sa intrevedem frumusetea in goliciunea copacului ramas fara podoabe. E anotimpul maturitatii trait in fiecare an. O pregatire pentru tineri, o amintire pentru cei care au trecut prin ea. 

Toamna e dimineata in care miroase a zapada. E ziua care penduleaza intre extreme:  de la energia culorilor in zilele insorite, la apasarea norilor in zilele ploioase. Toamna e noaptea care cade din ce in ce mai grea. Mai densa. Mai odihnitoare. E timpul pregatirii pentru repaus. Pentru concluzie.

Dar despre toate asta ....in anotimpul urmator.