Uneori pe traseul unei zile, trecem
prin anumite stari de iritare, de nervozitate, de neliniste, pe care le
traversam fara sa le intelegem. E ca si cum pe parcursul unei frumoase plimbari,
pe care ne-am propus sa o facem prin parc, trecem printr-o multime
zgomotoasa care urla, se cearta, tipa, canta, plange. Daca trecand prin acea multime, preluam din emotiile ei si acestea ne coplesesc, ele devin mai importante decat drumul nostru. Daca ne oprim
ademeniti de o judecata sau de un gand negativ, ni se face frica sau vrem sa
intram in lupta, pierdem perspectiva. Uitam ca scopul nostru este sa facem o plimbare frumoasa si faptul ca trecem pe langa sau
prin multimea dezechilibrata, nu are legatura cu noi.
Daca insa, in drumul nostru, doar
observam multimea, fara sa ne amestecam cu ea, in cateva momente, zgomotul si
disconfortul se vor estompa, noi ne vom indeparta de ele si plimbarea noastra
va reveni la frumos.
Cand acceptam oferta unui gand
negativ, a unei judecati sau a unei frici, acceptam ca lumina sa dispara. Judecata, negativitatea, frica sunt randuri si
randuri de gratii pe care ni le aplicam noi insine. Sunt surse de intuneric ce
se aseaza in straturi negre peste lumina din noi. Uneori, cand
le lasam sa devina realitatea noastra, ajungem chiar sa negam existenta
luminii. Si fara sa vrem, fara sa stim, fara sa ne dam seama, ne asezam la coada celor cu
eticheta ‘gata de manipulat’ pe frunte.
Cel mai bun exercitiu pentru a ramane echilibrat si stapan pe plimbarea noastra este acela de a te cunoaste pe tine insuti. De cate ori auzi galagia si zaresti
intunericul unui gand, al unei judecati, oricat de mici, sau simti cum
frica pune stapanire pe tine, fa un pas lateral, in afara emotiei si observa
doar. 'Da, iata un gand negativ' sau intreaba-te ‘de ce oare
simt nevoia sa judec acest om sau aceasta situatie?’ sau ‘da, simt
frica si imi dau voie sa o simt”. Postura de observator te impermeabilizeaza
fata de capcana atasamentului de emotie. E ca o foita ce te apara de o ploaie
zdravana si te ajuta sa treci prin ea, fara sa te uzi.
Ne-am
nascut liberi. Trecem adesea prin aceste situatii si locuri pentru a ne testa
capacitatea de a nu ne mai atasa de emotii. De a ne pastra lumina proprie
si de a refuza gratiile si intunericul. De cate ori un gand negativ, o judecata sau o frica, te tenteaza cu un zambet fals, aprinde lumina increderii si ramai
detasat de nevoia de a reactiona, de a sari cu o replica, de a actiona la
indemnul fricii. Mai asteapta putin pana treci de multimea zgomotoasa a emotiilor. Poate ca toate acele
senzatii nici macar nu iti apartin.
Nu uita ca ai intotdeauna doua optiuni. Traieste in exteriorul tau si vei fi golit. Traieste ce vine din interiorul tau si vei fi implinit.
Nu uita ca ai intotdeauna doua optiuni. Traieste in exteriorul tau si vei fi golit. Traieste ce vine din interiorul tau si vei fi implinit.
Photo: Light Vs Dark In The Skies by Lankie
uneori nici nu trebuie sa trec(i) printr-o multime. eu pot sa trec doar printr-un articol de pe hot news sau printr-o carte de istorie, si simt cum ma coplesesc tristetea si intunericul.
RăspundețiȘtergeresi nu se poate sa nu o faca.
si nici nu cred ca are vreo relevanta ca ne nastem liberi, de vreme ce pana ajungem la o varsta la care ne-am putea, eventual, bucura de libertate, suntem deja incorsetati de tot trecutul nostru si de influentele mediului si ale familiei, de propriile experiente si de propria capacitate de a gandi.