Cadoul fiecarei dimineti

Sunt perioade in care graba ne este refuzata. Perioade in care ideile sunt inca verzi si acrisoare. Cand nerabdarea noastra e atat de pusa la incercare, incat ne arde pielea de pe dinauntru. Cand ne-am grabi, dar universul are ritmul lui. Pe care ni-l impune uneori cu forta. 

Si sunt perioade cand timpul ne e prieten. Daca acest inceput de an a fost putin mai lent, e timpul sa iesim din incetinire. Nu doar cu vointa noastra, dar si cu bunavointa astrelor. 

E timpul ca in urma pasilor nostri, sa ramana rezultate. Etape parcurse, proiecte dragi sufletului nostru care merg catre finalizare. Momente de claritate ce ridica ceata de pe situatii incerte. 

In cadrul acestor perioade mai mari, avem insa intotdeauna la dispozitie, un ciclu scurt de 24 de ore, care ne-a fost dat pentru a face obiectivele de durata, mai usoare. Pentru a imparti o dorinta de-a noastra, in etape mai scurte si mai potrivite cu organismul nostru. Pentru ca cineva, mai sus, sa se asigure ca ne reinnoim si ne refacem fortele suficient, pentru a nu ne consuma si distruge integral. Pentru ca fiecare zi sa se reinnoade in progres. 

Imagineaza-ti fiecare zi, ca pe un vas de sticla cu apa curata, transparenta. Fiecare zi este o infuzie de energie proaspata. O sansa de a spala credinte vechi, obiceiuri nefolositoare si de a ne reinnoi. Este o resursa pe care o primim pentru a ne transforma.

Ce facem noi, in fiecare dimineata? Ne trezim cateodata cu ganduri de ieri. Si tragem in apa curata, murdaria zilei de ieri. Ne revin gandurile negre, auto-criticile, nemultumirile, judecatile, ingrijorarile, scenariile si le dizolvam pe toate, in apa noastra noua, pana cand aceasta devine inchisa la culoare, neagra si opaca. Apoi, pentru ca ne dorim totusi, sa facem ceva cu ziua noastra, ne apucam harnici si turnam ganduri roz, pozitive, incepem proiecte frumoase bleu, muncim si trudim rosu si turnam cate culori ne lasa pe noi creativitatea unei zile, in aceasta balta neagra, pregatita de cu dimineata. 

Seara, inainte de culcare, ne uitam in vasul nostru si surpriza... Nu vedem culori. Nu se vede decat culoarea neagra. Nemultumiti, ne auto-bombanim, dand mintii imagini negative pe care sa le imprime bine-bine in timpul noptii, astfel incat, a doua zi dis-de-dimineata, sa avem material negru numai-bun-de-dizolvat in apa proaspata.

Cum ar fi insa, daca fiecare zi am privi-o cu enorm de mare bucurie si respect? Daca ne-am putea imagina ca fiecare zi este un pahar de potential infinit, pe care noi il primim cadou, cu fundita, in fiecare dimineata cand pleoapele noptii se ridica si lumina se ofera sa ne transpuna ideile, privirile, culorile, in fapte si sa le trasnporte unde vrem noi? Cum ar fi daca de bucuria acestei prospetimi, am fi dispusi sa observam si sa prindem gandurile negre, care vor sa se scalde in ziua noastra nou-nouta si sa le trimitem la plimbare, fara judecata, fara forta, invitandu-le pur si simplu sa plece? Cum ar fi daca nu le-am mai da atentia si puterea sa ne consume energia, pe care o primim cadou, cu atata generozitate, in fiecare dimineata? Si am pastra dimineata pentru a o sadi cu intentia, cu binecuvantarea si cu recunostinta noastra. Daca langa fiecare intentie am investi o fapta de culoare potrivita. Cum ar arata acel moment al serii cand am admira cu piosenie, creatia zilei? Cum ar arata acel moment de dinainte de culcare, neintinat de critici si nemultumiri, ci imbaiat in recunostinta si multumire. 

Tine doar de noi sa transformam potentialul fiecarei zile intr-un camp numai bun de sadit cu noi posibilitati. Tine doar de noi, sa dam la o parte buruienile si sa pregatim terenul. Iar atunci cand universul ne ajuta si el, roadele cresc sub atentia si dragul faptelor noastre. Adevarata noastra putere sta in capacitatea noastra, a fiecaruia, de a lucra cu energia. Cu energia intentiei, cu energia gandului, cu energia vointei, cu energia faptei, cu energia implinirii, cu energia recunostintei.

Poate ca nu ne invata nimeni, cat suntem de puternici. Poate nu apar anunturi repetate la televizor, sau nu afiseaza nimeni panouri imense care sa ne convinga cata putere avem. Si totusi, indiferent ce credem noi, fiecare dimineata, vine negresit cu pachetelul de lumina si ne aseaza la picioare, fara sa ne ceara nimic in schimb, o zi intreaga si imaculata.