E fascinanta de fiecare data, revelatia intalnirilor. E senzational, cum in decurs de cateva secunde, oameni de care pana atunci nu ai auzit, nu au facut parte din viata ta, nu au existat pentru tine, iti par niste prieteni vechi, stiuti dintotdeauna. Descoperi o usurinta in a fi cu ei, a vorbi cu ei, cunostinte, locuri si oameni comuni. Sunt oameni care leaga si in absenta lor, caci e posibil ca cei care au fost atrasi de un nucleu sa se intalneasca peste ani intre ei, in locuri si momente aparent fara legatura si sa se simta prieteni.
Cum se intampla ca vieti ce curg la distante mari uneori, fara a se intersecta mult timp, sa conecteaza cu atata usurinta intr-un anume moment? Te-ai intrebat vreodata ce te-a facut sa mergi la o intalnire, la un workshop, la o prelegere, la un party? Cine ti-a adus "de undeva” informatia cu cateva zile inainte, chiar atunci cand aveai nevoie, sau mai frumos, pur si simplu ai ajuns fara sa stii, chemat de un prieten, pentru ca te plictiseai, sau din orice alt motiv care nu parea sa aiba neaparat un scop?
Cum se intampla lucrurile astea?
Toti, indiferent de nivelul spiritual de “trezie”, indiferent de nivelul intelectual, indiferent de nivelul fizic, de gradul de dezvoltare al tarii, daca avem ultimul tip de telefon sau nu am auzit de cavantul telefon, toti suntem conectati la aceeasi retea. Emitem si receptionam folosindu-ne de frecventa divina care exista in fiecare dintre noi. Nu platim ce e drept, taxa de folosire a acestei frecvente, dar ne aflam toti in acelasi moment conectati la aceasta frecventa. Unii dintre noi sunt “conectori” si emit pe o frecventa care polarizeaza grupuri, comunitati, ce prind viata si se dezvolta apoi singure. Ceilalti sunt “conectati”, care aud frecventa si sunt chemati prin intermediul intuitiei la informatia care ii duce la intalnire.
Frumusetea vine din faptul ca nici unul dintre ei nu isi propune sa aduca pe cineva anume. Emite pe frecventa si cineva raspunde. E ca si cum ai forma un numar de telefon la intamplare, si un numar oarecare de oameni raspund la capatul firului. Nucleul emite pe frecventa, un mesaj, o chemare careia ii da un nume, un timp si un loc. Nu pune conditii cine sa vina. Oricine simte, e binevenit. Si sufletele aflate “pe receptie” raspund chemarii si vin. Intotdeauna aceia care au nevoie unii de altii, au de invatat unii de la altii, au de ajutat unii pe altii.
Uneori, esti chemat pentru o singura secunda care iti schimba viata, pentru un singur declic ce se intampla pe drum spre, in timp ce, citind despre, sau gandindu-te ulterior la momentul intalnirii.
Nu e de ajuns sa stai facand meditatii singur acasa si asteptand ca cineva de sus sa iti vorbeasca si sa iti dea o solutie. In schimb, du-te in locuri unde intuitia iti spune sa mergi. Apoi, lasa discernamantul sa descopere. A fost bine? Cum ne simtim atunci cand e bine pentru noi si ce simtim cand nu e e pentru noi? Aceasta abilitate de a sti si a respecta ghidul intuitiei noastre e ca un muschi care exersat, ajunge sa aleaga singur. Antrenamentul spiritual, munca “la interior” regleaza fin capacitatea de a ne conecta la aceste frecvente, care sunt pentru noi. E ca si cum cineva ar sti deja ce avem de facut si ne-ar duce direct acolo.
Uneori, poti intalni intr-o singura privire, senzatia a ceva foarte cunoscut. In acea milisecunda in care privirile a doi necunoscuti se intalnesc pur si simplu pe strada, poate exista profunzimea si consistenta unei prietenii vechi, de o viata. Ai putea foarte bine sa-l imbratisezi si sa-i spui “Bine te-am regasit, prieten bun!”. Poate ca acel om are sau nu are un mesaj pentru tine in acel moment. Sau poate ca intalnirea aceea de o fractiune de secunda e menita doar sa constientizezi ca esti un suflet batran, care a trecut deja prin mai multe lumi. Sau poate e o conexiune care se va intampla in viitor, intr-o alta dimensiune, pe o alta planeta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu