Renuntarea la vechile roluri

Fiecare dintre noi am ales sa traim aceasta experienta umana, in urma unui contract pe care sufletul nostru il are de indeplinit. De-a lungul vietii deci, vom avea niste roluri de indeplinit, care ne vor profila niste identitati. Daca ne uitam putin in urma noastra, vom observa ca anumite intalniri, chiar si cele cu cei mai apropiati: parinti, copii, soti, prieteni, ne-au fost date pentru a implini un rol sau altul. 

De-a lungul vietii, vom observa ca trecem de la un rol la altul. Suntem cand copii, cand parinti, cand prieteni, cand salvatori, cand salvati. Suntem pe rand liberi, cautatori, responsabili, protectori.

Pe masura ce le parcurgem, unele roluri ni se par mai importante decat altele. Cele care ni se par cele mai importante, sunt cele de care ne-am atasat cel mai tare si de care ne este foarte greu sa ne desprindem in momentul in care acel rol s-a incheiat, iar conexiunea cu persoana si contextul care au generat rolul, nu mai are rost. 

In timpul vietii ne intalnim cu anumiti oameni. Facem niste conexiuni. In timpul conexiunilor cu ceilalti,  traim mai multe roluri. Ne identificam in mod natural cu aceste roluri. Prin urmare, acestea devin identitatile noastre.

Cu cat mentinem mai mult timp anumite roluri, cu atat mai greu ne va fi sa ne eliberam de ele, pentru a merge mai departe, pentru a ne continua drumul pe care sufletul l-a ales sa-l parcurga in aceasta viata. 

Si chiar daca uneori ne vom simti pregatiti sa mergem mai departe, cei din jurul nostru vor opune rezistenta. Pentru ei, noi, in vechiul nostru rol, reprezentam un punct de reper care ii mentine in zona de familiar, de cunoscut. De care se vor agata. Fara sa vrea, cei din jurul nostru, vor deveni un element de presiune. E bine sa ne obisnuim cu ideea ca vom simti acest gen de presiune, din cand in cand. Si ca uneori vom ceda acestei presiuni. Dar chiar si asa, chiar si alegand sa ne pastram o identitate veche, nu vom putea sa facem sa taca, acea voce launtrica, interioara care ne va imboldi constant sa facem un pas inainte. Si asta se va intampla de fiecare data cand vom ramane singuri cu noi insine.

Toate rolurile si identitatile pe care le avem de-a lungul vietii, sunt temporare. Totul este miscare. Miscarea este evolutie. Orice creatie inseamna miscare. Din pacate, pentru multi dintre noi, acesta nu este un concept usor de digerat.

In mod cert, fiecare avem propria noastra definitie a evolutiei. Fiecare dintre noi experimentam diferit acest proces al devenirii. Ceea ce e comun, este imposibilitatea de a permite oricarei presiuni sau influente externe, sa infranga adevarul nostru interior, adanc infipt in sufletul nostru.

Motivul pentru care ne simtim adeseori blocati, este deoarece alegem sa ramanem intr-un rol si o identitate, mult dupa ce acestea si-au incheiat menirea. 

A renunta la un rol, ne face adesea sa ne simtim inconfortabili in propria piele, pentru ca drumul in fata noastra e plin de necunoscut. In acel moment, in loc sa ne stresam gandindu-ne la ce va urma, mai bine ne focusam pe prezent. In loc sa ne uitam in zarea intunecata, mai bine ne concentram pe urmatorul pas mic.  

Suntem fiinte multidimensionale, ceea ce face ca despartirea de fiecare identitate sau rol sa fie pur si simplu, indepartarea unui filtru. Pe masura ce experimentam viata prin diverse filtre, indepartarea lor, ne va duce doar catre esenta. Fiecare filtru indepartat reprezinta indepartarea unei limite. Pe drumul catre noi. 

Aceste treceri de la un rol la altul, de la o identitate la alta, reprezinta raspunderea noastra. Munca noastra cu noi insine. Antrenamentul nostru spiritual. La fel cum, pentru a mentine muschii si forma noastra fizica la un nivel optim, trebuie sa lucram cu ei, la fel "muschii" nostri spirituali trebuie intretinuti cu antrenament. Cu observatie. Cu intelegere. Cu respect. Cu atentie. Cu efort. Este o raspundere pe care nu o putem transfera altora. Este un proces de care nu ne putem eschiva, daca vrem sa evoluam ca fiinte. 

Pentru a putea experimenta din plin tot ce ne poate oferi calatoria acestei vieti, avem nevoie sa simtim si sa traim fara limitele propriilor filtre. Fiecare rol implinit, inseamna o lectie parcursa. Fiecare filtru indepartat, este o lectie invatata. Care ne apropie de adevaratul nostru eu. Si ne da posibilitatea de a ne misca liberi, pe linia evolutiei noastre.

Photo: Rene Magritte - Decalcomania, 1966