Rasaritul propriei constiinte

Ne trezim cu totii la un moment dat, ca suntem nemultumiti. De noi, de situatia noastra, de statutul nostru social, de banii, de jobul, de relatia sau pur si simplu de rezultatul unei intamplari, unei situatii sau a unei zile.

Vedem in jurul nostru imagini cu oameni impliniti, faimosi, dezinvolti, care arata bine, destepti, bogati, care reusesc lucruri, carora nu le dispare zambetul, care calatoresc in locuri exotice si automat, ni se strange un ghem in stomac. Automat, mintea noastra face comparatii si ne amplaseaza dintr-un loc al nostru in univers unde ne simteam bine, intr-un loc mai prost ‘cotat’ dintr-o realitate foarte reala. In acel moment in noi se naste un conflict, intre ceea ce suntem si intre ceea ce credem ca am vrea sa fim. Desi destinul niciunuia dintre noi nu poate fi comparat cu o imagine sau chiar cu drumul pe care o alta fiinta l-a parcurs.

In momentul in care ne detasam de aceste comparatii generatoare de conflicte interne prin simpla lor constientizare, le dezactivam. Simpla lor constientizare, acceptare si faptul ca le dam drumul, ne intoarce din exterior catre interior. Ne ridica la o alta frecventa, in care suntem in echilibru. Centrati. Unde nu exista comparatii sau conflicte interioare. In acel loc in care stim cine suntem noi. 

O frecventa mai inalta inseamna mai multa putere pentru noi. Momentul desprinderii de conflictele si rezistentele interne este ca un rasarit al constiintei. Din acel moment lumina si puterea cresc in noi exponential. Ne inunda pur si simplu si trec granita din interior catre exterior, manifestandu-se cu usurinta in viata de zi cu zi. Vom observa cu bucurie absenta conflictelor si a nemultumirilor. Vom observa congruenta si autenticitatea. Faptul ca puterea este in noi si nu in exteriorul nostru, ne va re-aduce asumarea si responsabilitatea fiecarui gand. Fiecarei fapte. Intr-o curgere fireasca. Pentru ca fiecare dintre noi suntem un mod unic si irepetabil prin care creatia se manifesta.