Ni se intampla din ce in ce mai des sa avem momente cu flash-uri de claritate extrema, viziuni, clarviziuni, revelatii, telepatie, puncte de constiinta de un alt nivel in mijlocul unor momente de rutina. Nu le gasim imediat sensul, ba uneori chiar ne inspaimanta, pentru ca intrerup nivelul comun si monoton de constientizare cu care suntem obisnuiti.
Sau parcurgem in anumite zile, stari in care suntem atrasi mai mult de ce simtim, ce energie ne transmite un om dincolo de cuvinte, decat de continutul efectiv al unei conversatii. In acele momente noi traversam si facem legatura intre zone cu niveluri diferite ale constiintei. Suntem din ce in ce mai apti sa accesam dimensiuni extinse ale constiintei, in situatii de realitate banala. Extrasenzorialul devine parte din realitatea noastra si introduce felii si fragmente din alte dimensiuni.
Nu suntem inca perfect constienti de ceea ce experimentam. Si totusi, simtim nevoia de a avea acele spatii goale, in care suntem doar noi cu noi insine prin meditatie, alergat, respiratie, inot, yoga, relaxare, sport sau pur si simplu plimbare prin parc. Zone in care mintea este redusa la tacere si corpul este adus mai aproape de dimensiunea lui spirituala.
Interactiunea cu ceilalti ne distrage de multe ori de la capacitatea noastra de a ne accesa intuitia si un nivel mai inalt de constiinta, din necesitatea de a putea realiza schimbul de energie. Ne impiedica de multe ori sa exploram atat cat am putea noi, mutandu-ne atentia pe un continut imediat sau altul. Pentru a extinde capacitatea de a accesa prin intentie comunicarea in zona subtila de energie, oricand vrem noi, avem nevoie de exercitiu. Avem nevoie sa ne cream aceste spatii goale si sa exploram miscarea intre diferita nivele de constiinta.
Cand eram copii, faceam asta fara restrictii. Puteam intra instant din starea de conversatie, in starea de joaca, apoi in starea de contemplare, sau pur si simplu in starea de a fi prezent in totalitate in urmatorul moment, oricare ar fi el. Treceam cu usurinta de la real la fantastic si nu nici o trecere nu avea limite. Aceasta abilitate inca o avem cu totii. Am renuntat la ea, pe masura ce exprimarea imaginatiei a fost invalidata de cei din jur ca fiind inadecvata cu varsta, cu locul si cu rolurile pregatite pentru noi.
Si totusi, energia este continuta in fiecare gand si se depune acolo unde ne concentram atentia. Traim uneori o viata intreaga intr-o singura dimensiune creata de limitarile noastre autoimpuse. Nu stilul de viata este cel pe care trebui sa il schimbam primul, ci stilul de a gandi. Tot ce e in jurul nostru, tot ce putem, cat putem, pleaca de aici. Dezintoxicarea si dieta trebuie tinute mai intai in cap. Pentru ca inima sa isi poata implini rolul de ancorare a divinului si de comunicare cu tot ce e in jur si cu universul intreg.
Image by Jon Lomberg
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu