Am
descoperit diminetile tarziu. Si absolut intamplator. Am uitat multi ani, ca
dimineata era continuta in numele meu. "Zori de zi". Cumva am
purtat-o cu mine mereu si am negat-o in acelasi timp, tot timpul. Am
redescoperit-o insa, intr-o buna dimineata si am ramas indragostita de ea.
Dar, de
ce sunt atat de speciale diminetile? Probabil pentru ca ne reamintesc, in
fiecare zi, ca indiferent ce am pierdut, ce a murit in noi, ce am trait cu o zi
inainte, o putem lua de la capat mereu. In fiecare dimineata. Ne nastem cu
fiecare trezire asa cum fiecare revelatie trezeste ceva in noi. Lumina
cucereste cu tandrete, dar fara echivoc, orice coltisor intunecat al mintii
noastre si al lumii. Lumina constiintei invinge in fiecare dimineata batalia cu
cotloanele intunecate ale subconstientului.
E un
timp pentru mister, pentru energia pura si neagra, din care fiecare dimineata
se asterne la picioarele noastre un covor infinit de posibilitati. De potential in
stare pura. Si e un timp pentru alegeri. Pentru trairi. Pentru sanse. Pentru
drumuri. Pentru oameni. Pentru lectii. Pentru binecuvantari.
Dimineata
e momentul in care sunetele se trezesc din amorteala somnului.
Dimineata
e simbolul primei copilarii. Atunci cand descoperim cu ochii mari, treptat, ceea
ce lumina experientelor ne lasa incet, incet, initial sa vedem, apoi sa
experimentam, apoi sa intelegem. Dimineata miroase a roua. Intotdeauna
proaspata. Lasata de norii care au adormit si s-au trezit pe iarba.
Dimineata
e necunoscutul. E perioada in care nu s-au dat inca sentintele. In care
speranta inca detine puterea.
Dimineata
e copilaria primilor pasi. Poate nesiguri, poate nestiutori. Legati cu sfoara
intuitiei de divinitate, ei ne conduc in fiecare dimineata la inceputul unui
drum pe care pasim de-a lungul unei zile, din ce in ce mai aproape de noi
insine. Dimineata e momentul in care se impart cartile. Cum le joci, depinde de
tine. Cum castigi sau pierzi, depinde de tine.
Dimineata
e momentul in care fundatia, aflata in intunericul subpamantului e gata, si
incepe constructia. Dimineata e momentul in care odihna s-a incheiat si incepe
joaca. Creatia. Poti alege sa mergi trist si posac pe drum, obosit si
plictisit de numarul pasilor care incap intr-o zi, sau poti alege sa te bucuri
de peisaj, de oamenii pe care ii intalnesti, de legaturile pe care poti sa le
faci, de emotiile pe care poti sa le traiesti si de ceea ce poti crea in
calatoria de pana a doua zi dimineata. Depinde doar de tine.
Dimineata e
momentul in care viata zbugheste din intunericul semintei si creste. Dimineata
e momentul in care ideile se imbraca in actiune, incep sa prinda forma. Gandul se transforma in material.
Dimineata e momentul in care valul de ceata si aburi, se ridica
usor. Lumina se naste dintr-un singur punct si totul devine clar sub razele
calde si stralucitoare ale soarelui. Totul capata inteles. Semnificatie.
Frumusetea unei dimineti sta in noutate, in prospetime, in racoare, in
nerabdare, in spendoare, in cucerire, in trezire, in lumina, in constiinta, in
infinitul posibilitatilor.
Buna dimineata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu