Uneori traim o viata intreaga crezand in adevarul absolut al unui principiu. Sau conform unei idei care ni s-a parut noua la un moment dat dreapta, corecta, cinstita. O imbracam in adevarul absolut, o afisam pe soclu, in vitrina, la loc de cinste, astfel incat toti cei care intra in viata noastra sa o vada. Nu uitam sa o lustruim cu orice ocazie.
Suntem in stare sa ii jertfim toate firele de nisip din clepsidra noastra, sa ii daruim toata averea noastra de TIMP, doar pentru a afla la sfarsit ca este adevarat contrariul. Sau si contrariul.
In arhitectura, o structura, cu cat este mai rigida, cu atat va fi mai greu incercata si in cele din urma, va ceda. Caci pretul rezistentei si a atasamentului de rezultat este umilinta de a afla ca si cealalta varianta era corecta. Ca indaratnicia, axiomele, si "a sti mai bine", sunt lectii ce genereaza doar suferinta.
Iar infrangerea o traiesti cu usurinta, atunci cand esti tanar. Ce faci insa, atunci cand in fata ta, mai sunt doar cativa kilometri de drum? Cat poti sa iti permiti sa dai din el, pentru a recunoaste ca adevarul are intotdeauna doua toarte, cu care conecteaza cei doi poli opusi ai unui principiu. Pare mai usor sa ramai in pozitie de lupta si de negare, nu-i asa? Asta iti va da senzatia ca totusi, nu ai pierdut aceasta ultima portiune de calatorie recunoscand.
Iar infrangerea o traiesti cu usurinta, atunci cand esti tanar. Ce faci insa, atunci cand in fata ta, mai sunt doar cativa kilometri de drum? Cat poti sa iti permiti sa dai din el, pentru a recunoaste ca adevarul are intotdeauna doua toarte, cu care conecteaza cei doi poli opusi ai unui principiu. Pare mai usor sa ramai in pozitie de lupta si de negare, nu-i asa? Asta iti va da senzatia ca totusi, nu ai pierdut aceasta ultima portiune de calatorie recunoscand.
De fapt, ai platit cu timpul tau, cu viata ta, dragostea ta pentru o minciuna. Ai ales sa vezi doar o singura fata a Lunii, agatandu-te de parerile tale, de judecatile tale, de principiile tale, ca de o avere pe care trebuie sa o protejezi, pentru ca, nu-i asa, ea te va reprezenta in aceasta lume, dupa ce tu vei mai fi. Ai investit intr-o iluzie. Ti-ai facut iluzia ideal, pentru ca aveai nevoie de un ideal. Oamenii sunt creati sa fie motivati de cate un ideal.
Ei bine, am o veste buna. Oriunde ai fi, in calatoria ta, fa-ti timp sa pui la indoiala toate adevarurile absolute, toate "must have" -urile in termeni de "principii dupa care oamenii ar trebui sa traiasca". De cate ori simti ca te indragostesti de un principiu, aplica-i "Patul lui procust" si vei vedea ca pentru tine, poate fi perfect, dar pentru altii, poate nu.
Nu inlocui bucuria pe care o puteti trai impreuna, cu frustrarea de a nu il putea convinge pe celalalt sa vada din punctul tau de vedere, care e atat de unic si depinde de atat de multi factori subiectivi, incat de fapt e imposibil de replicat.
Si nu purta masca superioara a celui "neinteles". TU esti cel care poti sa il intelegi pe celalalt. Si TU esti singurul care poate sa iti ceara tie sa o faca. Fii flexibil. Lasa intreaga imagine sa se dezvaluie. Nu te opri la jumatate. Oricat te-ai opune, atunci cand timpul ti se va scurge printre degete, vei fi obligat sa vezi intregul. Dar vei vedea si tot ce ai pierdut.
Si nu purta masca superioara a celui "neinteles". TU esti cel care poti sa il intelegi pe celalalt. Si TU esti singurul care poate sa iti ceara tie sa o faca. Fii flexibil. Lasa intreaga imagine sa se dezvaluie. Nu te opri la jumatate. Oricat te-ai opune, atunci cand timpul ti se va scurge printre degete, vei fi obligat sa vezi intregul. Dar vei vedea si tot ce ai pierdut.
Traieste bucuria de a putea cuprinde cu mintea si cu inima TOATE posibilitatile care ti se dezvaluie. Asculta adevarurile fiecaruia. Daca simti ca in tine, inca se naste nevoia de a te opune, fii constient ca tu esti partizan al aceluiasi principiu. Doar ca te afli in capatul celalalt al ideii care te deranjeaza.
Scapa de incrancenarea pe care ti-o ofera extrema in care te afli. Fa cativa pasi catre mijloc si imbratiseaza intregul. Primeste in suflet bucuria victoriei tale asupra propriei rezistente. Savureaza satisfactia de a fi generos cu tine insuti. Traieste miracolul de a-ti putea extinde orizontul si de a-ti putea deschide inima.
Lectia flexibilitatii si a deschiderii este una dintre cele mai grele lectii. Ne e greu sa ne dam jos de pe punctul nostru de vedere si sa il imbogatim cu imagini vazute prin ochii celorlalti. Uneori, rigiditatea noastra, ne aduce experiente dureroase. Care ne sparg in bucati mici, greu de recuperat.
Un material fexibil, nu renunta niciodata la forma lui, dar permite interactiunea cu ceilalti. Un material rigid, va sta ferm pe pozitia lui, iar coliziunea cu un obiect dur, il va distruge.
Lectia flexibilitatii e o lectie pentru fiecare dintre noi. Recunoaste momentele in care ai tendinta sa fii rigid. Rigiditatea inseamna distrugere. Flexibilitatea inseamna adaptare, dinamica, viata.
Alege viata! Lasa totul sa fie.
Un material fexibil, nu renunta niciodata la forma lui, dar permite interactiunea cu ceilalti. Un material rigid, va sta ferm pe pozitia lui, iar coliziunea cu un obiect dur, il va distruge.
Lectia flexibilitatii e o lectie pentru fiecare dintre noi. Recunoaste momentele in care ai tendinta sa fii rigid. Rigiditatea inseamna distrugere. Flexibilitatea inseamna adaptare, dinamica, viata.
Alege viata! Lasa totul sa fie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu